vopsitul oualor

la multi ani tuturor femeilor

(la multi ani bunica)

la multi ani mami 1 si mami2:)

o primavara cat mai frumoasa

Un 1martie plin de caldura!

la multi ani de dragobete

happy valentines day

un an nou fericit

craciun fericit alaturi de cei dragi

sarbatori fericite

la multi ani de constantin si elena

la multi ani mamicilor de 8 martie

1 martie

Mărtişorul este o sărbătoare traditională românească a primăverii, a prospetimii, a bucuriei, a victoriei binelui împotriva răului. Traditia sărbătorii are o vechime de mii de ani, primele dovezi arheologice datând din vremea Getilor. Descoperirile arheoloice arată că se celebra prima zi a primăverii încă de acum 8000 de ani. Mărtişoarele erau atunci pietricele albe si roşii însirate pe o ata.
Originile obiceiului se găsesc şi în sărbătorile romane în cinstea zeului Marte, zeu al fertilitătii şi al vegetatiei sau în echivalentul acestora din Tracia, sărbătorile în cinstea zeului Marsyas Silen. Femeile dace purtau monezi sau pietricele asociate cu fire de lână roşii şi albe pentru a avea noroc şi un an productiv.
Se considera ca martisoarele sunt aducatoare de fericire si noroc. La fundiţa împletită dintr-un jnur roşu( Roşul este considerat culoarea primăverii) şi unul alb(albul reprezinta culoarea iernii), se adaugă trifoiul cu patru foi, potcoava, coşarul, inima. Toate sunt simboluri ale norocului.
BABA DOCHIA
Acum mai multi ani o femeie batrana care se numea Dochia avea o fiica vitrega pe care o ura. Intr-o zi de iarna cumplita Dochia i-a dat o haina foarte murdara cerandu-i sa o spele la rau pana devine alba ca zapada. Fata a luat haina dar cu cât o spăla cu atât haina se înegrea. La râu a apărut un barbat pe nume MăRTIşOR care a întrebat-o de ce plânge. După ce i-a povestit totul, fata a primit de la acesta o floare alb cu roşu. Pânza era vrăjită, iar fata nu ar fi reuşit s-o facă albă. Bătrânei nu i-a venit să creadă. Deodata a vazut floarea din parul fetei. "De unde o ai?" o intreba batrana, "este inca iarna".
Bătrâna crezu că primăvara a revenit şi plecă cu turma pe munte. Pe drum vremea era frumoasă, aşa că a renuntat la cojoacele pe care le purta.
Cănd a ajuns în vârf i s-a arătat Martişor: "Vezi cât de rău este să stai in frig şi umezeală?" a grait el, "tu, cea care ti-ai obligat fiica sa spele iarna hainele la rau." Bătrâna a rămas singură pe munte, a venit gerul si oile au fost transformate în pietre. De atunci rosul si albul simbolizeaza lupta intre bine si rau, intre iarna si primavara. De aceea se spune că Baba Dochia îşi scutură cojoacele, adică vine primăvara.

Sa speram ca odata cu 1 Martie va veni cu adevarat primavara.

Dragobete sau Sfantul Valentin?

Fie că vorbim despre 14 sau 24 februarie tot la iubire ajungem. Îndrăgostiţii ar trebui să fie bucuroşi că o pot sarbatori de două ori. Sunt şi persoane “cârcotaşe” care spun că nu este nevoie de o zi pentru a îi arăta persoanei iubite toată dragostea, de altfel o poţi face în orice zi. Acestor persoane le spun: atunci hai să nu mai sărbătorim 1 martie, căci primăvară poate fi toată iarna în sufletele noastre. Să nu mai sărbătorim 8 martie căci ziua mamei poate fi în fiecare zi. Să nu mai sărbătorim nici 1 iunie căci copilăria nu are vârstă.
Catolicii serbează Sfântul Valentin sau Valentius, fiind de fapt vreo trei martiri diferiţi, însă toţi au fost ucişi pentru încrederea lor în dragoste.Se pare că adevaratul Valentin ar fi trăit în secolul trei, deşi nu există dovezi concrete în acest sens.În timpul împaratului Claudius al II-lea, care a interzis căsătoria tinerilor pentru a crea o armata mai puternică, a existat un preot care a continuat să oficieze căsătorii.Împăratul a aflat şi l-ar fi condamnat la moarte.Altă variantă susţine că el îi sprijinea pe creştinii persecutaţi de Roma, iar astfel a fost martirizat şi a devenit sfânt.
A treia variantă, spune că Valentin, ajuns în închisoare, s-a îndrăgostit de fiica împăratului(sau de cea a paznicului-dupa cum spune o alta legenda), care venise să il viziteze.El i-ar fi scris acesteia un mesaj de dragoste semnat “your Valentine”, expresie care s-ar fi păstrat până azi.
OBICEIURI:

În Ţara Galilor linguri de lemn erau sculptate şi date ca daruri din dragoste pe 14 februarie. Inimi, chei şi zavoare erau decoratiunile preferate pe linguri. Decoratiunile însemnau, "Deschide-mi inima!"

În Evul Mediu, tineri, bărbaţi şi femei extrageau numele dintr-un vas pentru a vedea cine este Valentin-ul lor. Ei purtau aceste nume pe mâneci timp de o săptămână. A purta inima cuiva pe maneca acum înseamnă că este uşor pentru ceilalalţi oameni să inteleaga ce simti in momentul de fata.

În unele ţări, o tanara femeie poate primi un cadou de imbracaminte de la un tânăr. Daca ea pastreaza cadoul, înseamnă că ea se va căsători cu el.
În Suedia este numită ziua tuturor inimilor .
În Slovenia un proverb spune că Sfântul Valentin aduce cheile rădăcinilor, aşa că pe 14 februarie plantele şi florile încep să crească.
În Turcia, Valentine's day este numai Sfantul Gregor care se traduce în Ziua Inimilor Dragi/Dulci În cultura persă (Iran) S este o zi pentru iubire şi este pe 29B în calendarul solar jalali.
În Brazilia, ziua înămoraţilor sau ziua iubitului/iubitei este sărbătorită pe 12 iunie, când cuplurile îşi dau cadouri cum ar fi: ciocolată, felicitări şi de obicei un buchet de flori.În Japonia este cunoscut ca giri-choko, de la cuvintele giri – obligaţie şi choko – ciocolată. Aceasta contrastează cu honmei-choko, ciocolata dată persoanei iubite.
DRAGOBETELE.
Fiu al Babei Dochia, 'Dragobetele' era sărbătorit pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine's Day.Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările "se logodesc" în această zi.În această zi satele româneşti răsunau de veselia tinerilor.. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara.Dragobetele era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara.

superstitii de anul nou

 In prima zi a Anului Nou nu este bine să împrumuti bani, deoarece se spune că vei da bani tot anul
 este semn rău dacă strănuti in seara de Anul Nou, la fel şi dacă spargi ceva.
 Nu este bine să mănânci pui în seara de Anul Nou, în schimb aduce noroc să mănânci carne de porc sau linte
 Este bine ca în seara de Anul Nou să lasi o lumina aprinsă până a doua zi , se spune că vei avea tot anul luminat.
 Culoarea cea mai aducatoare de noroc şi pe care este bine să o purtati în noaptea de Anul Nou este roşu. Tot în noaptea dintre ani este bine să ai bani la tine, astfel vei avea bani tot anul. Acel obiect pe care îl tii în mână de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine.
 Este bine ca de Anul Nou sa iti pui o dorinta,are sanse mari sa se indeplineasca.
 Pentru cei indragostiti este bine ca si de Craciun si de Anul Nou sa aiba in casa vasc.
 Aduce ghinon sa agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa si sa intorci fila de calendar inainte ca ziua sau luna sa se incheie.
 Primul om care va va trece pragul in prima zi din noul an va influenta tot anul. Persoanele blonde sau roscate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc, la fel si prima persoana care va suna sau va bate la usa in prima zi din noul an trebuie primita. Daca prima persoana care va intra in casa e femeie - va fi un an prost, daca e barbat - va fi un an norocos.
 Este bine ca pe 1 Ianuarie sa purtati ceva nou.
 Nu trebuie sa aruncati nimic din casa in prima zi de an nou, nici macar gunoiul! E bine ca ceva sau cineva sa va intre in casa in prima zi din anul nou, nu sa iasa
 faceti ceva - cat de mic - care are legatura directa cu munca dv. in prima zi a noului an pentru a va merge bine la serviciu tot anul
 nu plangeti in prima zi a noului an.faceti mult zgomot la miezul noptii pentru a alunga spiritele rele (clopotei, petarde etc)

 nu imprumutati bani si nu faceti datorii pe 1 ianuarie

 lasati usa, geamul, dulapurile deschise in noaptea de Anul Nou

 e bine sa nu va gaseasca anul nou cu datorii, altfel veti avea datorii tot anul

 o veche tradiţie este “mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului şi Anului Nou

 Tăierea porcului în ziua de Ignat, este un moment important ce anticipeaza Crăciunul.

 in noaptea de anul nou se mananca 12boabe de struguri,adica la fiecare bataie de ceas se mananca o boaba si iti pui o dorinta.

obiceiuri si superstitii de Craciun

 prima persoană care intră în casă să fie un bărbat, căci o femeie aduce ghinion;
 Se spune că nu este bine să porți pantofi noi în seara de Crăciun;
 copiii care se nasc de Crăciun sau de Anul Nou sunt mai norocoşi;
 Dacă în ziua de Crăciun cerul este senin atunci anul ce vine va fi un an roditor, iar dacă bate vântul de Crăciun, se anunță un an cu ghinion;
 dacă mănânci mere în Ajunul Crăciunului, vei fi sănătos tot anul;
 In noaptea de Crăciun nu-i îngaduit nimănui să doarmă în grajduri, deoarece în acea noapte boii vorbesc unii cu altii, în limba lor, despre Iisus Hristos, Cel născut în iesle şi încălzit de vite cu suflarea lor.
 obiceiul copiilor de a merge cu colindul, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani
 Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după liturghie
 Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnaţii, chişca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun;
 pe 24 decembrie, toate vrăjitoarele şi demonii ies din ascunzatori;
 în această noapte, toate animalele vorbesc limba oamenilor şi toate sunetele sunt amplificate;
 împodobim bradul;
 ornăm casa cu vâsc;
 Dacă ninge în ziua de Crăciun înseamnă că va fi vreme frumoasă de Paşte;
 Aduce ghinion să cânți colinde de Crăciun în oricare altă perioadă a anului;
 Cei care mor în ziua de Crăciun se duc în Rai;
 Tot de Crăciun, se pune o potcoavă în găleata cu apă şi apoi apa este dată la vite, ca să fie tari ca fierul;
 Cât tin zilele de Crăciun, furca de tors este ascunsă, fiindcă se crede că cel care o va vedea ar putea fi muşcat de un sarpe lung şi gros ca furca;
 In această zi painea se aşează sub masă pentru noroc, iar sub fata de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug;
 Impotriva deochiului şi farmecelor, în cele patru colturi ale mesei se pun usturoi şi seminte de mac.
 Coşurile caselor se scutură ,iar funinginea se pune la rădăcina viței-de-vie şi a pomilor, pentru rod bogat.
 Traditia spune ca de Crăciun se deschide cerul şi este vazut, de către cei buni, Dumnezeu stand cu sfintii si îngerii la masă.
- In aceasta zi, se spune ca boii vorbesc între ei, dar celor care îi asculta li se tulbura mintile.
 Fetele, după ce se spală, îşi pun un pieptene şi usturoi sub pernă, ca să îşi viseze ursitul;
 In unele legende, se spune că unul dintre animalele alese de Maica Domnului este broasca. Aceasta a fost cea care a vestit Sfânta Nastere. Drept urmare, trupul broaştei nu putrezeşte, ci se usucă, nefiind mancat de viermi. Se consideră că cine omoara o broască face un mare păcat;